Inteligența artificială redefinește piața muncii și pătrunde tot mai mult în viața adolescenților și copiilor, potrivit CNBC
De la ajutor la temele de acasă până la conversațiile cu „prietenii” virtuali creaţi prin inteligență artificială, instrumente gratuite precum ChatGPT devin din ce în ce mai accesibile tinerilor. Aceste chatbot‑uri bazate pe modele lingvistice mari (LLM) generează răspunsuri ce imită stilul uman, stârnind îngrijorare în rândul părinţilor, educatorilor şi cercetătorilor.
Un sondaj Pew Research Center din 2024 arată că 26 % dintre adolescenţii americani (13‑17 ani) au folosit ChatGPT pentru temele lor – dublul față de anul precedent. Cunoașterea chatbot‑ului a crescut la 79 % în 2024, față de 67 % în 2023.
Autorităţile de reglementare au luat notă. În septembrie, Comisia Federală pentru Comerț a solicitat şapte companii, inclusiv OpenAI, Alphabet și Meta, să explice posibilele repercusiuni ale chatbot‑urilor asupra copiilor și adolescenților.
Totuşi, unii specialiști se tem că expunerea timpurie la inteligența artificială – într‑un moment în care generaţiile tinere cresc înconjurate de tehnologie – ar putea afecta negativ modul în care acestea gândesc și învaţă.
Un studiu preliminar din 2025, realizat de cercetătorii de la Media Lab al MIT, a investigat costul cognitiv al utilizării unui LLM în redactarea eseurilor. 54 de participanţi (18‑39 ani) au fost împărţiţi în trei grupuri: unul a folosit un chatbot cu inteligență artificială, al doilea a utilizat un motor de căutare, iar al treilea s‑a bazat exclusiv pe cunoștințele proprii.
Lucrarea, încă în evaluare inter‑pares, a constatat că „conectivitatea creierului a scăzut sistematic odată cu cantitatea de sprijin extern”.
„Grupul dedicat exclusiv creierului a prezentat cele mai puternice și mai ample rețele, grupul dedicat motoarelor de căutare a demonstrat o implicare intermediară, iar asistența pentru LLM a generat cea mai slabă cuplare neuronală generală”, se arată în studiu.
În concluzie, cercetarea sugerează că utilizarea chatbot‑urilor cu inteligență artificială ar putea diminua sentimentul de responsabilitate asupra muncii proprii și ar putea genera o „datorie cognitivă” – un tip de amânare a eforturilor mentale pe termen scurt, care riscă să erodeze creativitatea și să facă utilizatorii mai vulnerabili la manipulare pe termen lung.
„Comoditatea de a avea acest instrument astăzi va avea un cost la o dată ulterioară și, cel mai probabil, acesta va fi acumulat”, a declarat cercetatoarea Nataliya Kosmyna, coordonatoarea studiului MIT Media Lab. Ea a adăugat că rezultatele indică potențiale probleme semnificative cu gândirea critică.
Copiii și adolescenții ar putea fi expuși riscului unor efecte negative asupra dezvoltării cognitive dacă recurg prea devreme la chatbot‑uri bazate pe inteligență artificială. Pentru a diminua aceste pericole, experţii subliniază importanța ca tinerii să dobândească abilități și cunoștințe solide înainte de a se baza pe instrumente AI pentru sarcini esențiale.
„Dezvoltați-vă abilitatea [mai întâi], chiar dacă nu deveniți experţi în acest domeniu”, a remarcat Kosmyna.
Acest lucru permite identificarea mai ușoară a inconsecvențelor și halucinațiilor AI – fenomen în care informații incorecte sau fabricate sunt prezentate ca fapte – și susține dezvoltarea gândirii critice.
Pentru mai multe informații despre impactul inteligenței artificiale în educație, vezi articolele noastre conexe de pe agentia20.ro/educatie-tehnologie și agentia20.ro/tehnologie-educationala.
