Membrii Parlamentului European au adoptat joi, la Strasbourg, un raport care solicită un set de măsuri cuprinzător, o politică coerentă în domeniul IT şi o mai bună coordonare a apărării cibernetice militare pentru a consolida securitatea cibernetică a Uniunii Europene, indică un comunicat al legislativului european.
Raportul, elaborat de eurodeputatul estonian Urmas Paet, a fost adoptat cu 591 de voturi pentru, 65 voturi împotrivă şi 26 de abţineri.
Documentul subliniază că o politică de apărare cibernetică comună şi o cooperare substanţială în UE cu privire la capacităţile cibernetice sunt printre chestiunile esenţiale pentru dezvoltarea uniunii apărării europene.
Eurodeputaţii insistă că este esenţial să se depăşească actuala fragmentare şi complexitatea arhitecturii cibernetice a UE şi să se dezvolte o viziune comună pentru realizarea securităţii online.
Membrii PE salută planul de acţiune al Comisiei Europene cu privire la sinergia între domeniile civile, de apărare şi spaţial. Spre deosebire de domeniile militare, infrastructura spaţiului cibernetic este deţinută în principal de companii private, în mare parte cu sediile în afara jurisdicţiei UE, ceea ce face ca ţările UE să devină dependente industrial şi tehnologic de terţe părţi. De aceea, eurodeputaţii avertizează că Uniunea Europeană trebuie să devină mai independentă tehnologic şi mai inovatoare şi să investească mai mult în capacităţi şi personal pentru apărare cibernetică.
De asemenea, raportul Paet cere ca la atacuri cibernetice să existe răspunsuri comune şi coordonate, care trebuie să includă NATO, astfel încât răspunsurile pot conduce la impunerea unor sancţiuni contra actorilor ostili ce ameninţă interesele de securitate euro-atlantice. Eurodeputaţii se arată îngrijoraţi de comportamentul agresiv sistemic manifestat în special de China, Rusia şi Coreea de Nord în spaţiul cibernetic, inclusiv numeroase atacuri cibernetice împotriva unor instituţii guvernamentale.
Raportul menţionează scandalul Pegasus ca exemplu al modului în care un număr mare de jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, reprezentanţi aleşi şi alţi cetăţeni UE au fost spionaţi, potrivit Agerpres.
