Noul premier numit de Macron începe consultările pentru formarea noii guvernări în Franța
După numirea sa de către președintele Emmanuel Macron în cursul serii, noul premier francez a inițiat deja discuțiile pentru constituirea noului cabinet. În prima fază, a avut întâlniri cu reprezentanții “Blocului Central” – o coaliție centristă susținută de președinte – și cu partidul Republicanii, formațiune de centru-dreapta parte din coaliția minoritară de guvernare. Ulterior, a discutat și cu președinții celor două camere ale parlamentului: Yael Braun-Pivet, reprezentantă a Blocului Central în Adunarea Națională, și Gerard Larcher, liderul senatorilor din LR.
Aceste întâlniri au fost mai puțin tensionate și s-au concentrat pe susținerea parțială a guvernului, în timp ce discuțiile cu partidele din opoziție sunt încă în desfășurare. În acest sens, premierul a avut deja o întâlnire cu Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist Francez, care în prezent are o influență mai redusă comparativ cu puternicele formațiuni din trecut.
Lecornu, fost membru al formațiunii de centru-dreapta LR, a trecut la echipa lui Macron în 2017 și a făcut parte din toate guvernele editate din acea perioadă, ocupând chiar și funcția de ministru al forțelor armate. În prezent, preferă o orientare de dreapta, dar știe că singura cale pentru a-și menține poziția este obținerea sprijinului din partea stângii, în special din partea Partidului Socialist.
Dinamica politică internă arată clar că guvernele post-alegeri anticipate, din 2024, trebuie să își bazeze sprijinul pe aproximativ 220 de deputați din totalul de 577 în Adunarea Națională, această cifră fiind insuficientă pentru o majoritate absolută, care necesită cel puțin 289 de voturi. În trecut, au existat deja două guverne înlăturate din cauza lipsei de susținere: cel condus de Michel Barnier în decembrie 2024 și cel al lui François Bayrou în septembrie 2025.
Partidul Reuniunea Națională, reprezentând dreptea populistă și extremă, alături de aliații săi, cu 138 de deputați, solicită dizolvarea imediată a parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. În același timp, formațiunea de stânga radicală, La France Insoumise, cu 71 de deputați, intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva noului premier și cere demisia președintelui Macron. În acest context, Lecornu are opțiunea de a colabora cu Partidul Socialist, cu 66 de deputați, precum și cu ecologiștii și comuniștii, dar relațiile și condițiile politice vor fi dificil de gestionat, având în vedere revendicările și „liniile roșii” ale acestor formațiuni.
Guvernul anterior, condus de François Bayrou, a căzut în momentul în care a fost solicitat un vot de încredere pentru planurile bugetare, care prevedeau reduceri de 44 de miliarde de euro într-un context în care deficitul bugetar depășește 6% din PIB, iar datoria publică atinge 110%. Menținerea proiectului de buget reprezintă o prioritate pentru noul premier, într-un parlament unde balanța de putere nu s-a schimbat semnificativ.
Opinia publică este de asemenea sceptică față de numirea lui Lecornu. Conform unui sondaj recent, majoritatea francezilor nu consideră această alegere potrivită așteptărilor lor, iar mulți îl percep negativ, ceea ce îl face cel mai impopular prim-ministru de la înființarea celei de-a Vichea Republici în 1958. În plus, el este al șaptelea premier al lui Macron din 2017 și cel de-al cincilea din 2022, fiind potențial obligat să organizeze alegeri anticipate, dacă situația politică se înrăutățește.
Pentru mai multe detalii despre politica franceză, legislație și situații guvernamentale, vizitați portalul de știri specializat, unde puteți găsi analize aprofundate și ultimele actualizări.
