Moţiunea simplă îndreptată împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, care contestă modul în care este condusă politica de securitate și apărare naţională în urma declaraţiilor referitoare la „posibila desfăşurare a trupelor româneşti în Groenlanda”, urmează să fie dezbătată şi supusă votului luni în plenul Senatului, conform informaţiilor publicate pe site‑ul oficial al Senatului.
Intitulată „Ministerul progresist Radu Miruţă diminuează credibilitatea politicii de apărare a României prin afirmaţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea, depusă în săptămâna anterioară în cadrul şedinţei plenare, a fost semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori din Alianţa pentru Unirea Românilor – AUR şi 13 din Partidul Acţiune şi Construim Europa – Întâi România).
În document se subliniază că „România, membră NATO şi UE, se confruntă cu un mediu geopolitic complicat, marcat de o tensiune strategică accentuată în relaţiile transatlantice şi dintre marile puteri, de incertitudini în arhitectura de securitate euroatlantică, precum şi de discuţii la nivelul statelor partenere privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate, cum ar fi Groenlanda”.
„Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a făcut declaraţii publice privind eventuale misiuni în Groenlanda – o zonă care nu are legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României – fără a prezenta un cadru strategic, juridic şi de interoperabilitate cu NATO şi UE, aşa cum impun standardele diplomatice. Afirmaţiile sale indică posibilitatea ca România să ia în considerare detaşarea de trupe în Groenlanda, decizia urmând să fie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi apoi supusă aprobării Parlamentului. În absenţa oricărei clarificări privind fundamentul juridic al unei astfel de misiuni, natura angajamentului românesc, existenţa unui mandat NATO sau ONU, precum şi impactul asupra capacităţilor operaţionale ale Armatei, Senatul consideră că ministrul a manifestat o neglijenţă politică incompatibilă cu funcţia sa. Un astfel de comportament contravine principiilor constituţionale privind controlul civil asupra forţelor armate şi rolului Parlamentului în autorizarea misiunilor externe”, se detaliază în moţiune.
Iniţiatorii susţin că propunerea este motivată „de necesitatea protejării interesului naţional al României în domeniul apărării şi securităţii, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională şi rigoarea strategică sunt esenţiale pentru stabilitatea statului”.
„Considerăm inacceptabil ca politica de apărare să fie supusă unor astfel de derapaje şi reafirmăm că Armata României există pentru a proteja România şi cetăţenii săi, în primul rând, şi nu pentru a fi utilizată în scenarii neclare, prost explicate şi insuficient fundamentate strategic. Politica de apărare a României nu poate fi construită pe declaraţii speculative, formulate în spaţiul public fără analize instituţionale riguroase, consultări interinstituţionale reale şi o informare adecvată a Parlamentului. Constituţia României stipulează clar rolul Parlamentului în controlul politic al angajării forţelor armate, iar acest rol nu poate fi relativizat sau tratat formal”, precizează iniţiatorii.
Semnatarii moţiunii susţin că „lipsa unei delimitări clare între obligaţiile României în cadrul NATO, eventualele misiuni sub mandat ONU sau UE şi scenariile de tip ‘coaliţie de voinţă’ creează un precedent periculos”. „O astfel de ambiguitate strategică slăbește credibilitatea statului român şi poate genera riscuri operaţionale şi diplomatice inutile”, adaugă ei.
Cei 41 de senatori AUR şi PACE – Întâi România îşi exprimă „dezaprobarea fermă faţă de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esențial pentru suveranitatea, siguranţa şi credibilitatea României” și afirmă, în textul moţiunii, că „Armata României nu este un instrument de comunicare politică şi nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a genera capital electoral”.
