Alexandru Nazare: „Risc de retrogradare la rating și posibilă reapariție a monitorizării FMI”
![Alexandru Nazare la emisiunea Antena3‑CNN]
În timpul emisiunii difuzate pe Antena3‑CNN, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost interpelat cu privire la posibilitatea ca România să revină sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI). El a confirmat că toate avertismentele exprimate de președintele României, Nicușor Dan, în raport cu agențiile de rating, sunt corecte și realiste.
„Am avut multe momente de cumpănă, am mers și mergem în continuare pe sârmă. Perspectiva agențiilor în raport cu România a devenit negativă, am rămas pe ultima clasă de rating. Orice viraj, decizii bruște afectează acest lucru. Nu cred că suntem în poziția în care să ajungem din nou sub o monitorizare internațională sau într-un acord cu FMI, dar depinde cum tratăm examenele din ianuarie, februarie și martie. Începem cu Fitch în ianuarie, Moody’s în februarie, S&P în martie. Dacă tratăm lucrurile cu seriozitate, ne menținem ratingul, dar trebuie să fim mai ambițioși, să trecem de la o perspectivă relativă la una stabilă, nu doar să rămânem pe ultimul grad de rating, pe marginea prăpastiei”, a subliniat Nazare, accentuând că eventualul intrări în zona „junk” ar afecta în primul rând grupurile vulnerabile.
„Toată economia poate fi afectată când pierdem calificativul de investiții. Un buget responsabil ne poziționează pentru a ridica perspectiva de rating și a reduce costurile de finanțare. Nu există relansare fără menținerea ratingului”, a adăugat ministrul.
Strategia de evitare a retrogradării
Nazare a subliniat că evitarea unei retrogradări la ratingul de tip „junk” depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a obține un rating de țară mai favorabil:
„Este responsabilitatea noastră să gestionăm situația și să nu reluăm aceleași greșeli. Deși am traversat un an dificil, cu impact major asupra românilor, putem preveni o nouă scădere, așa cum am reușit în cele nouă discuții anterioare cu agențiile de rating. Întrebarea esențială este: cum ne putem îmbunătăți perspectiva și cum să creștem ratingul?”, a încheiat Nazare.
Ce înseamnă pentru România un rating mai slab?
- Creșterea costurilor de împrumut – Dobânzile la obligațiunile de stat urcă semnificativ.
- Reducerea încrederii investitorilor – Fluxurile de capital străin pot scădea, afectând proiectele de infrastructură și dezvoltarea economică.
- Impact social – Populația cu venituri reduse suportă povara unui cost al vieții mai mare, în special prin majorarea prețurilor la utilități și alimente.
Pașii concreti pentru îmbunătățirea ratingului
- Consolidarea bugetului – Implementarea unui plan fiscal strict, cu un deficit redus și un nivel sustenabil al datoriei publice.
- Reforme structurale – Modernizarea administrației publice, reducerea birocrației și creșterea eficienței sectorului public.
- Dialog transparent cu agențiile de rating – Prezentarea clară a planurilor de reformă și a performanțelor macroeconomice.
Pentru o analiză detaliată a evoluției ratingului României și impactului asupra economiei naționale, accesați secțiunea [Analize financiare] a portalului Agentia20.
Acest articol a fost actualizat pentru a oferi o vedere de ansamblu clară asupra declarațiilor ministrului Finanțelor și implicațiilor lor pentru politica fiscală și ratingul de credit al României.
