Attila Korodi (UDMR) reamintește 21 de ani de luptă pentru Roșia Montană și anunță victoria finală în procesul internațional
Fost ministru al Mediului și secretar de stat în mai multe guverne, acum primar al orașului Miwercurea Ciuc, Attila Korodi (UDMR) a publicat pe Facebook o relatare detaliată a parcursului său personal în confruntarea cu proiectul minier Roșia Montană, pe care România l‑a învins definitiv în urma unui proces de 21 de ani.
În mesajul său, Attila Korodi oferă informaţii puţin cunoscute despre cum statul român s‑a aflat în propriul său conflict cu dezvoltatorul și aduce acuzaţii grave la adresa fostului președinte Traian Băsescu și a altor oficiali, pe care nu îi numește explicit. La final, îi mulțumește susţinătorilor, printre care jurnalistul Ovidiu Vanghele, aflat în prezent în dispută cu președintele Nicușor Dan.
Mai jos găsiţi textul integral al declaraţiei, reformulat pentru o lectură mai ușoară și optimizată SEO. Pentru informaţii suplimentare despre cazul Roșia Montană, accesaţi pagina noastră dedicată: [cazul Roșia Montană pe Agenția 20].
Douăzeci și unu de ani în lupta pentru Roșia Montană
„Ieri dimineață, subiectul Roșia Montană a început să apară dintr‑odată în toate publicațiile de presă.”
„Douăzeci şi unu de ani din viaţa mea sunt legaţi de această poveste. Douăzeci şi unu de ani plini de interes, deschidere, hotărâre, îndoieli, ezitări, îngrijorare, tentative de intimidare şi presiuni politice, juridice şi, poate, chiar din partea aparatului de stat, dar şi de bucurie şi de sentimentul solidarităţii. A existat şi ceva din spiritul lui Robin Hood, dar şi multe, foarte multe altele. Va fi un text lung, dar vă invit să rămâneţi alături de mine şi să‑l citiţi. Merită.”
2005 – 2007 – Secretar de stat pentru afaceri europene
În acea perioadă a participat la consultări publice, comisii tehnice şi întâlniri interstatale, unde a descoperit că proiectul era „o investiţie grandomană, supradimensionată şi arogantă”, susţinută de resurse financiare enorme şi de un puternic sprijin politic. Aceste caracteristici au scos la iveala vulnerabilităţi majore: lipsa unor soluţii inginereşti adecvate şi suspiciuni de falsificare a datelor.
2007 – 2008 – Ministru al Mediului
După o analiză juridică aprofundată, a suspendat procedura de autorizare, considerând că „nu avea temei legal, deoarece o hotărâre judecătorească anunase planul de urbanism zonal al investiţiei”. Decizia a fost însoţită de presiuni intense din partea președintelui Traian Băsescu şi de încercări de a-l „umili” la Expoziţia Mondială de la Zaragoza, prin sabotarea pavilionului României.
Sprijinul societăţii civile
Societatea civilă a ancorat eforturile lui Korodi: organizaţiile nonguvernamentale, reprezentanţii UDMR (în frunte cu Markó Béla) şi liderii politici precum Călin Popescu‑Tăriceanu i-au oferit susţinere constantă. O mare firmă de avocatură a luat în vizor ministerul, iar „echipa Leaua”, împreună cu dr. Gheorghe Florea (decan al Baroului Naţional), i-au furnizat asistenţă juridică aproape pro bono.
2012 – Reîntoarcere în funcţia de ministru
După semnalele din societatea civilă, auditul juridic realizat de Leaua a confirmat „un vid juridic” în spatele proiectului. Declaraţiile scrise ale ministrului au fost făcute publice, forţând succesorul să ia în considerare situaţia.
2013 – Comisia pentru Roșia Montană
Aktualarea comisiei a transformat dezbaterea în „o veritabilă comisie de anchetă”, unde, de exemplu, directorul Institutului Geologic al României a declarat că „hărţile folosite de companie la proiectarea iazului de decantare erau parţial falsificate”. Korodi a cerut sesizarea Parchetului, deşi autorităţile nu au urmat această cale.
2014 – Al treilea mandat de ministru
A asigurat că Ministerul Mediului dispune de propria documentație tehnică, contracarând influenţa ministerului industriei şi permiţând instituţiilor statului să‑şi facă auzită vocea.
2015 – Arbitrul internaţional
Gabriel Resources a sesizat un arbitraj la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile (ICSID), solicitând despăgubiri de 6,5 miliarde USD. Korodi a subliniat că „acţiunea mea a fost esenţială pentru această reclamă”.
2024 – Verdictul final
„Era târziu în noapte, de fapt aproape dimineaţă, când mi‑a sunat telefonul. O voce cunoscută mi‑a spus: „Domnule ministru, am câştigat.” A fost vorba despre procesul de la Washington. În urma cioarei juridice, compania a renunţat în cele din urmă la proiect, iar România a obţinut victoria.”
Korodi recunoaşte că procesul i‑a „otrăvit viaţa” și a pus în pericol siguranţa familiei, dar mulţumeşte soţiei sale pentru sprijinul neclintit în timpul „șantajului de la Zaragoza”.
Mulţumiri
- Echipei de specialiști din minister – Angela Filipaș, Dorina Mocanu, Liliana Bara, Raluca David, Cosmin Teodoru.
- Markó Béla, Borbély László și Kelemen Hunor – pentru sprijinul acordat nu doar funcţiei, ci şi persoanei din spatele ei.
- Demeter Attila și Bogos Zsolt – pentru contribuţia la depășirea obstacolelor de la Zaragoza.
- Ovidiu Vanghele – jurnalistul care a adus în lumină problemele juridice ale proiectului.
- Crenguţa Leaua – pentru curajul de a înfrunta „Goliat”.
- Dr. Gheorghe Florea – pentru apărarea juridică pro bono.
- Locuitorilor Roșiei Montane și tuturor organizaţiilor civice din Transilvania – pentru încrederea acordată.
- Consilierilor ministeriali – Marius Bărbulescu, Szász Hargita, Teodora Mețiu, Dósa Szilárd, Alina Ifrim, Mihai Drăgan, Jeni Guța, Marilena Burlacu, Narcis Jeler.
Concluzie
După douăzeci şi unu de ani de perseverenţă, Attila Korodi declară că „adevărul a învins”. El se bucură că, în sfârșit, poate respira uşurat, știind că lupta pentru Roșia Montană a fost câştigată pentru România și pentru mediu.
Pentru mai multe articole despre personalităţi politice, dezbateri legislative şi procese internaţionale, vizitaţi secţiunea [încărcătură de știri de actualitate] de pe Agentia 20.
Acest articol a fost revizuit pentru a respecta standardele SEO, a elimina referinţele la surse externe și a oferi un conţinut ușor de citit, structurat pe paragrafe scurte.
