Centenarul Tunelului Teliu – O capodoperă feroviară sărbătorită prin amintiri, legende și proiecte turistice
La 100 de ani de la străpungerea Tunelului Teliu, „bijuteria” ingineriei feroviare românești, istoria acestui monument este adusă în prim‑plan de Emil Dănescu, fost ceferist din Întorsura Buzăului. Reportajul publicat de Agenția20.ro redă detalii fascinante despre construcție, mituri locale și iniţiativele de valorificare turistică.
De la metoda „repetată” de foraj cu dinamită, folosită pentru a oferi un spectacol oficialilor, la legenda fantomei cu felinar care însufleţește planurile de atracție pentru vizitatori, povestea celor 4,3 km de tunel dezvăluie cum pasiunea unui singur om poate menţine vie o moștenire de un secol.
Pentru mulţi, gara reprezintă un simplu punct de plecare sau de sosire; pentru Emil Dănescu, de fapt, ea constituie o lume întreagă – oameni, destine, întâmplări, poveşti şi o istorie ce merită conservată şi transmisă mai departe.
Doctor în ştiinţe economice și fost ceferist, Emil Dănescu s‑a născut la Întorsura Buzăului și a activat în CFR Braşov, CFR Cluj și la Centrala CFR Marfă din Bucureşti. Dincolo de activitatea profesională, el a cercetat arhive, a răsfoit documente şi a adunat mărturii despre eroii căilor ferate, continuând o tradiție de familie încă din generaţia bunicilor.
„Pasiunea mea pentru Calea Ferată este de foarte mult timp, nu numai datorită faptului că m-am născut din părinţi ceferişti… genetic am ceea ce se numeşte rădăcină pentru Calea Ferată”, a declarat Emil Dănescu pentru Agenția20.ro.
„L‑am parcurs pe jos – lumina de la capăt strălucea ca o monedă de 10 bani”
Autorul a publicat numeroase volume menite să păstreze vie memoria căilor ferate, printre care Cruce în Halta Bucerdea, Un taxi pe drum de fier, Acarul Păun și Călătorie în timp: Gările Braşovului şi poveştile lor (scrisă împreună cu Alexandru Daneş). Recent a lansat Tunelul Teliu – Ecouri la centenar (1926‑2026), pentru a celebra această aniversare de excepție.
Tunelul Teliu, care leagă Braşovul de Întorsura Buzăului, măsoară 4 369,5 m și rămâne, până în prezent, cel mai lung tunel feroviar din România. Conform proiectului inițial, linia trebuia să continue dincolo de munţi, unind Transilvania cu Regatul.
„…din declivitate, atât de bine a fost lucrat şi atât de drept, încât se vede lumina de la capătul opus”, subliniază Emil Dănescu, amintind cu mândrie drumul său personal prin tunel.
„Locul de întâlnire a fost închis cu un perete de doi metri grosime”
Construcţia a fost realizată de firma germană Julius Berger, prin două echipe care săpau simultan dinspre Teliu (nord) şi dinspre Întorsura Buzăului (sud). Întâlnirea puţin înainte de data planificată a dus la închiderea temporară a galeriilor cu un perete de doi metri grosime, urmată de artificii și explozie pentru a marca oficial „străpungerea” tunelului pe 24 octombrie 1926 – exact acum 100 de ani.
Imaginile fotografului Curţii Regale, Heinrich Lang, surprind amploarea evenimentului, care s‑a încheiat cu un banchet la care au participat miniștri, politicieni, finanţiari, medici, avocaţi, muncitori și localnici.
Fantoma cu felinar – un mit ce poate deveni atracție turistică
Printre poveştile care înconjoară tunelul, una spune despre o fantomă cu felinar. Deşi legenda o asociază pe inginerul Ion Cotârţă, evenimentul nu se bazează pe fapte reale – Cotârţă a murit în mai 1926, cu luni înainte de festivitatea oficială.
Primarul Întorsura Buzăului, Raul Urdă, vede în această legendă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului local: un „tren turistic” care să oprească la mijlocul tunelului, cu proiecţii video ale lucrărilor de construcţie și o figură de felinar pentru a spori misterul. „Trebuie să găsim finanţare, autorizaţii şi echipament adecvat, dar ideea ar atrage mulţi vizitatori”, a subliniat Urdă.
Apel la susţinere instituţională pentru patrimoniul feroviar
Emil Dănescu atrage atenţia asupra necesităţii unui sprijin sporit din partea instituţiilor feroviare pentru conservarea și promovarea istoriei căilor ferate. El evidenţiază iniţiativele de mici muzee, diorame şi proiecte ONG care, însă, necesită resurse financiare considerabile. „Calea Ferată Română este în sângele meu; o iubesc și o voi promova în continuare”, declară el.
Cât timp pasionaţii vor continua să cerceteze arhivele, să documenteze și să relateze aceste poveşti, istoria feroviară va rămâne vie şi va călători din generație în generație.
Pentru articole similare despre istoria feroviară și proiecte turistice, vizitaţi secţiunea dedicată pe Agenția20.ro.
