Controversa dintre Bogdan Aurescu, judecător la Curtea Internațională de Justiție, și fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, pe tema proiectului Neptun Deep – Aurescu afirmă că disputa este între România și Ucraina, în timp ce Nicolescu îl contrazice categoric.

Disputa Neptun Deep: Bogdan Aurescu și Răzvan Nicolescu se contrazic privind revendicarea teritorială dintre România și Ucraina

Bogdan Aurescu, fost ministru al Externelor și în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și specialist în sectorul energetic, se află în mijlocul unei controverse legate de zona Neptun Deep. Aurescu susține că această regiune a fost subiect de dispută între România și Ucraina, în timp ce Nicolescu neagă categoric orice litigiu bilateral.

„Este complet fals să spui că zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul unei dispute cu un alt stat”, a afirmat Aurescu, însoțind declarația cu trei hărți care, potrivit lui, confirmă poziția României.

Ce susține Aurescu

• Adevărată delimitare a teritoriului – Potrivit hărților prezentate, aproximativ 50 % din suprafața Neptun Deep ar fi situată în zona revendicată inițial de Ucraina în cadrul negocierilor cu România și, ulterior, în fața CIJ.
• Câștigul la Haga din 2009 – Aurescu a condus dosarul României la CIJ în disputa maritimă cu Ucraina din 2009. Hotărârea din 3 februarie 2009 a confirmat că o parte a Neptun Deep aparține României, lucru vizibil și pe hărțile puse la dispoziție.
• Investiții în zăcămintele de gaze – Anunțul oficial din iunie 2003 privind investiția în Neptun Deep menționează dezvoltarea zăcămintelor de gaze Domino și Pelican Sud, cu sonde amplasate în zona câștigată în 2009.

„Această parte a Neptun Deep a fost câștigată de România prin hotărârea din 3 februarie 2009, cum se vede chiar și cu ochiul liber, pe hartă”, a subliniat Aurescu.

Hărțile puse la dispoziție

1. Prima hartă – Evidențiază suprapunerea Neptun Deep cu zona adjudecată României de CIJ în 2009, delimitată printr-o linie roșie (decizia CIJ) și o linie albastră (pretenția Ucrainei).
   [Imagine: hartă Neptun Deep – suprapunere cu delimitarea CIJ]

2. A doua hartă – Prezintă configurația completă a perimetrului Neptun Deep, conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
   [Imagine: hartă perimetru Neptun Deep – sursa ANRMM]

3. A treia hartă – Compară revendicările Ucrainei și României în fața CIJ și marchează linia decisă de tribunal.
   [Imagine: hartă revendicări CIJ – România vs. Ucraina]

Ce argumente aduce Nicolescu

Răzvan Nicolescu respinge complet afirmațiile lui Aurescu, susținând că zona Neptun Deep nu a fost niciodată subiect de dispută internațională. Într-o postare pe Facebook, el a scris:

„Zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul vreunei dispute cu un alt stat. Le recomand oficialilor să fie atenți, profesioniști și să nu facă confuzii care pot adăuga riscuri de siguranță și securitate pentru proiect”.

Nicolescu, care a ocupat funcția de ministru delegat al Energiei în 2014, a avertizat oficialii să evite declarații care ar putea genera incertitudini privind siguranța energetică a proiectului.

Contextul declarațiilor lui Aurescu

În discursul său cu ocazia aniversării a 80 de ani a CIJ, Aurescu a subliniat impactul economic al hotărârii tribunalului:

„Foarte important este însă pentru România faptul că efortul remarcabil al echipei pe care am condus-o a deschis accesul la resurse de gaz natural care vor asigura reducerea drastică a dependenței energetice a României de resurse externe, iar anul viitor exploatarea perimetrului Neptun Deep, aflat în zona pe care am câștigat-o, va începe în beneficiul României și românilor”.

Ce înseamnă pentru România

• Reducerea dependenței energetice – Accesul la zăcămintele de gaz din Neptun Deep ar putea diminua semnificativ importurile de energie.
• Stabilitatea juridică – Hotărârea CIJ din 2009 oferă un cadru legal clar pentru dezvoltarea infrastructurii energetice în zona disputată.
• Posibile riscuri geopolitice – Contradicțiile dintre oficialii români pot crea incertitudini în fața investitorilor și a partenerilor internaționali.

Resurse suplimentare pe Agentia20.ro

• Detalii despre hotărârea CIJ din 2009 privind România‑Ucraina
• Proiectul Neptun Deep: perspective economice și de securitate energetică
• Rolul Curții Internaționale de Justiție în disputele maritime

Acest articol este în continuă actualizare pe măsură ce noi informații devin disponibile.

Sursa articol