O analiză a celor două ani tumultuoși din politica românească, prin prisma observaţiilor din diaspora britanică
De la bun început trebuie să precizez că nu am niciun interes de partid în politica României – o țară în care nu locuiesc – pe care o urmăresc, de asemenea, din postura colaboratorului la o publicație internaţională.
În ultimii doi ani am avut ocazional contacte directe cu electoratul român din străinătate și, prin întâmplare, am întâlnit chiar un lider politic de seamă.
Această perioadă se dovedeşte a fi una dintre cele mai neobișnuite din ultimele trei decenii, cu consecințe care ar putea avea un impact grav asupra evoluţiei ţării.
Întâlnirea cu premierul în Londra
În 13 noiembrie 2024, la Londra, am participat la o conferinţă de presă organizată la Institutul Cultural Român, unde am adresat o întrebare despre presupuse zboruri private la Monaco. Premierul a negat acuzaţia și a încercat să devină amuzant cu o remarcă despre tatăl său.
De atunci până la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, subiectul zborurilor private și al afacerii cunoscute sub denumirea „Nordis” a dominat campania electorală a liderului PSD, care s-a clasat pe locul trei. Conform unor informaţii verificate, media a fost acuzată că a favorizat accesul candidatului la al doilea tur.
Alegerile din diaspora – Londra, 2024
Pe 22‑24 noiembrie am mergi la secţiile de votare din Londra (cel mai mare oraş cu comunităţi româneşti în afara României). Din cele 36 de secţii am observat o popularitate surprinzătoare a candidatului Călin Georgescu, ales de majoritatea muncitorilor – constructori, şoferi, menajere, vânzători etc. Majoritatea informaţiilor primite de aceşti alegători provenea de pe reţelele sociale, în special TikTok. În Marea Britanie, Georgescu a obţinut aproape jumătate din cele circa 150.000 de voturi, pe când candidata Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi, a obţinut aproximativ un sfert.
Observaţii despre candidaţi
- Călin Georgescu: îmi apare în amintirile mele din 1991, când era lider al tineretului Partidului Ecologist Român. Întâlnirea întâmplătoare din anii ’90 la Ateneul Român a confirmat o atitudine pe care am considerat-o controversată.
- Elena Lasconi: mi-a lăsat impresia unui politician cu un nivel scăzut de alfabetizare politică, exemplificat prin informaţiile sale despre conflictul Israel‑Hamas, preluate din declaraţiile fiicei sale din Franţa, militantă pro‑palestiniană.
Alegerile parlamentare – 2024‑2025
În perioada 29‑30 noiembrie și 1 decembrie 2024 am participat din nou la secţiile de votare din Londra, de data aceasta pentru alegerile parlamentare. Electorii majoritar au susţinut Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), în diferite combinaţii la Senat și Camera Deputaţilor.
Rezultatul a fost un Parlament cu peste o treime dintre membri aparţinând partidelor AUR, SOS şi POT, grupări catalogate drept extremiste de dreapta – un record post‑decembrie 1989.
Anul 2025 – al doilea tur prezidenţial anulat
În prima zi de votare în diaspora, 6 decembrie 2024, am aflat prin telefon că al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională, invocând suspiciuni de ingerinţă externă, cu referinţe la Rusia. Susţinătorii lui Georgescu, Simion, Șoșoacă şi ai partidelor menţionate au ieşit în stradă, purtând sloganul “Turul 2 înapoi!”.
Un guvern de coaliție PSD‑PNL‑USD‑UDMR a fost constituit în grabă, cu Marcel Ciolacu la conducere. Mandatul preşedintelui Klaus Iohannis a expirat pe 21 decembrie 2024, dar, din cauza crizei constituţionale, a rămas în funcţie până la 12 februarie 2025, când a demisionat și a fost înlocuit de preşedintele Senatului, Ilie Bolojan.
Alegerile prezidenţiale repuse pe 4 şi 18 mai 2025 au exclus de la start pe Georgescu și pe Diana Șoșoacă, amândoi cercetaţi penal pentru tentativă de lovitură de stat și propagandă legionară. În lipsa lor, candidatul extremei drepte a devenit inevitabil George Simion.
Campania din Marea Britanie – 2025
Am continuat să vizitez secţiile de votare în Londra, Northampton și Watford la primul și al doilea tur al alegerilor din mai 2025. Simion a obţinut aproape 65 % din voturile românilor din Regatul Unit, depăşind cu mult pe Nicușor Dan (USR), care a captat circa 25 % din voturi.
Numeroşi electori neoprotestanţi, în special penticostali, au votat masiv pentru Simion, invocând valori creştine. Un pastor întâlnit la Harrow (nord‑vestul Londrei) a recunoscut că, deşi Simion a fost acuzat de „agresiune verbală” la adresa lui Șoșoacă în Parlament, el reprezintă în opinia lor un candidat „creștin”.
În secţiunea de votare din Harrow, organizată într-o biserică ortodoxă grecească, s‑au vândut cărţi religioase la intrarea în sala de vot, reflectând impactul religios în campaniile electorale.
Rezultatul final și consecinţele politice
În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Nicușor Dan a învins pe Simion cu 53,6 % vs. 46,4 %, fiind perceput ca „candidaţul salvator” în faţa unei posibile „extremisme”.
După demisia lui Ciolacu, Ilie Bolojan a menţinut formula de guvern de uniune națională, păstrând coaliţia PSD‑PNL‑USD‑UDMR. În 2025, deficitul bugetar a atins 9 % din PIB, iar preşedintele Ding a declanșat o controversă legislativă privind „Legea Vexler”, destinată să clarifice infracţiunile de negare a Holocaustului și propaganda legionară. Deşi Curtea Constituţională a respins iniţial contestaţia, legea a fost adoptată în decembrie 2025 (Legea nr. 241).
În primăvară 2026, guvernul condus de PSD a cedat în faţa unei moţiuni de cenzură iniţiate de Sorin Grindeanu, susţinută de AUR. Un nou guvern tehnocratic, condus de Luca Niculescu (fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe), a preluat mandatul în octombrie 2026, având în practică alianţe informale cu AUR pentru distribuirea de funcţii publice.
Concluzie
După doi ani de incertitudine, încărcaţi de acuzaţii de corupție, intervenţii externe şi schimbări rapide ale alianţelor politice, România pare a fi o corabie fără cârmaci, cu un echipaj dezorientat. Preşedintele îndepărtat de realitatea cotidiană a românilor, o justiție percepută ca protejatoare a elitelor și un nivel alarmant al analfabetismului funcţional (peste 40 %) generează un climat de nemulţumire și dorinţa de emigrare a tinerilor.
Aceste evenimente subliniază necesitatea unui “reset” democratic și a unei reforme structurale, pentru a restabili încrederea electoratului și a asigura stabilitatea instituţiilor statului.
Pentru informaţii suplimentare despre evoluţia situaţiei politice din România, consultaţi secţiunea dedicată pe Agentia20.ro.
