Europa amenințată de întoarcerea în epoca pre‑antibiotică – România, una dintre statele cu cele mai ridicate rate de infecții rezistente.

Creșterea alarmantă a infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice în Europa – România în topul celor mai afectate țări

Imagine: pacient spitalizat cu infecție severă

Europa se confruntă cu o escaladare a cazurilor de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, iar în anumite state evoluția este rapidă, avertizează Centrul European pentru Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Peste 35 000 de persoane pierd viața anual în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia din cauza rezistenței la antimicrobiene – un număr comparabil cu totalul deceselor provocate de gripă, tuberculoză și HIV.

Specialiștii subliniază că răspândirea acestor tulpini scade drastic opțiunile terapeutice și poate pune în pericol intervenții medicale complexe, precum transplanturile de organe, chimioterapia sau terapia intensivă.

„Fără antibiotice eficiente, am putea reveni la era de dinaintea antibioticelor; transplanturile, chimioterapia și îngrijirea în terapie intensivă ar deveni imposibile sau extrem de riscante,” precizează raportul ECDC.

Rezistența antimicrobială apare atunci când microorganismele – în special bacteriile – dezvoltă capacitatea de a supraviețui medicamentelor menite să le elimine.

Deși în ultimii ani s‑au intensificat eforturile pentru reducerea consumului de antibiotice, datele noi ale ECDC arată o tendință de înrăutățire: tot mai multe tulpini devin rezistente simultan la mai multe clase de antibiotice, ceea ce face tratamentul mult mai dificil.

Christian Giske, șeful secției pentru rezistență antimicrobiană și infecții asociate asistenței medicale din cadrul ECDC, avertizează că medicii dispun de un număr tot mai limitat de opțiuni terapeutice și solicită măsuri urgente pentru păstrarea eficacității antibioticelor.

România, printre țările cu cele mai mari rate de infecții rezistente

Infecțiile sanguine cauzate de bacterii rezistente reprezintă una dintre principalele preocupări ale ECDC. Atenție specială se acordă bacteriilor Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli (E. coli), care au asociat mortalitate ridicată în rândul pacienților.

  • Incidența infecțiilor cu E. coli rezistentă a crescut cu 16,4 % între 2019 și 2025 în UE, depășind obiectivul european de reducere cu 10 % față de nivelul din 2019.
  • Pentru Klebsiella pneumoniae, rata a atins 3,75 cazuri la 100 000 de locuitori în 2025, cu 72 % peste valorile din 2019, în timp ce ținta UE era o scădere de 5 %.

În clasamentul european, România ocupă locul al doilea pentru incidența infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă – 18,66 cazuri la 100 000 de locuitori – depășită doar de Cipru (21,29). Grecia se situează pe poziția a treia cu 16,28 cazuri.

Alte evoluții notabile:

  • Cipru a înregistrat o creștere de 716 % a infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă și 276 % a celor cu E. coli rezistentă.
  • Ungaria a raportat o creștere de 1.622 % a cazurilor cu Klebsiella pneumoniae, iar Croația și Bulgaria au înregistrat scări de 409 % și respectiv 356 %.

Giske explică că unele tulpini identificate sunt înrudite, indicând transmiterea directă între pacienți, iar mecanismele de rezistență devin tot mai complexe, ceea ce îngreunează tratamentul.

Infecțiile nosocomiale și utilizarea nejustificată a antibioticelor

ECDC estimează că peste 70 % din povara rezistenței antimicrobiene în Europa provine din infecțiile contractate în unitățile medicale și cauzate de bacterii rezistente multiple. Aproximativ jumătate din aceste cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri de control și igienă mai riguroase.

Măsuri recomandate în spitale:

  • Respectarea strictă a igienei mâinilor.
  • Utilizarea echipamentelor de protecție adecvate.
  • Izolarea pacienților infectați în camere individuale.
  • Curățarea și dezinfectarea corespunzătoare a mediului medical.

Intervenții la nivelul sistemului de sănătate:

  • Consolidarea echipelor de prevenire a infecțiilor.
  • Creșterea accesului la teste de laborator rapide și precise.
  • Îmbunătățirea monitorizării bacteriilor rezistente.

Un alt factor care alimentează rezistența este prescrierea de antibiotice pentru infecții virale – răceală, gripă sau COVID‑19 – unde aceste medicamente nu au eficacitate. Utilizarea inutilă favorizează supraviețuirea bacteriilor rezistente.

Conform ECDC, aproximativ 90 % din consumul total de antibiotice la oameni are loc în afara spitalelor, în mediul comunitar. Agenția atrage atenția asupra administrării frecvente și nejustificate a antibioticelor la copiii mici pentru tuse, răceli sau dureri în gât de origine virală, afecțiuni care se vindecă de obicei fără tratament medicamentos.

Prevenirea nu se limitează la mediul spitalicesc: igiena corectă a mâinilor și vaccinarea adecvată pot reduce incidența bolilor, a spitalizărilor și, implicit, a necesității tratamentelor cu antibiotice.

Concluzie
ECDC subliniază că lupta împotriva rezistenței antimicrobiene trebuie să combine prevenirea infecțiilor cu utilizarea responsabilă a antibioticelor. Fără intervenții conjointe în spitale și în comunitate, bacteriile rezistente riscă să compromită tratamente esențiale pentru medicina modernă.

Pentru informații suplimentare despre strategii de combatere a rezistenței la antibiotice, consultați ghidul complet al Agentiei20 despre utilizarea responsabilă a antibioticelor.


Articol optimizat SEO, cu linkuri interne spre conținut relevant de pe Agentia20, pentru o lectură ușor de parcurs și informații actualizate.



Sursa articol

agentia20.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

agentia20.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. agentia20.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente