EXCLUSIV | Norma care autorizează interceptarea dronelor este deja în vigoare, dar lipsește cadrul de cooperare între autoritățile statului / Ordinul comun al MAPN, MAI, SRI și SIE rămâne blocat în stadiul „semnat” din septembrie 2025 / Ministrul Apărării, Radu Oprea, impută responsabilitatea „instabilității politice”.

Legea 73/2025 – Ce obstacole persistă în implementarea completă a regimului de doborâre a dronelor

Legea care reglementează neutralizarea dronelor a fost adoptată în februarie 2025, însă mecanismul de cooperare între instituțiile statului rămâne incomplet. Actul legislativ a fixat un termen de 60 de zile pentru ca ministerele și serviciile de securitate să elaboreze ordine comune privind:

  • procedurile de intervenție atunci când o dronă pătrunde în spaţiul aerian românesc;
  • modalităţile de coordonare între autorităţi în astfel de situaţii;
  • standardele tehnice şi operaţionale necesare pentru achiziţia şi utilizarea echipamentelor anti‑dronă.

Situaţia actuală

În documentul oficial din 10 noiembrie, ministrul Apărării, Radu Oprea, a precizat că proiectele de ordonanță ce consolidează aceste ordine comune au fost aprobate de structura militară în septembrie 2025 şi au fost trimise spre semnare celorlalte instituții vizate. Procesul a fost însă suspendat din cauza instabilităţii politice, urmând să fie reluat odată cu instalarea noului guvern.

Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, a explicat că „decizia de doborâre a dronelor nu este delegată prin ordin comun. În iulie 2025, ministrul Apărării a emis un ordin prin care autoritatea de doborâre a fost încredinţată comandanţilor desemnaţi în planurile de operaţii”.

În aceeaşi perioadă, Consiliul Suprem de Apărare a (CSAT) a adoptat două acte care pun în aplicare Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot şi lista obiectivelor de protejat.


Ce lipseşte pentru ca legea să fie total aplicabilă?

În teorie, nu doar Ministerul Apărării Naţionale (MApN) poate reacţiona în caz de intrare a unei drone în spaţiul aerian; și alte structuri de forţă – de exemplu, Serviciul Român de Informaţii (SRI) – pot interveni în funcţie de specificul ameninţării. Ordinele comune trebuie să stabilească:

  • protocolul de comunicare între instituţii şi repartizarea sarcinilor;
  • standardele tehnice care să permită achiziţia de echipamente conforme cu cerinţele legii (articolul 37).

Art. 37 – „În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază aprobă ordinele comune referitoare la cadrul de cooperare general privind măsurile dispuse în situaţii de utilizare neautorizată a spaţiului aerian național, aspectele procedurale şi standardele tehnice şi operaţionale specifice pentru echipamentele şi sistemele tehnice necesare implementării măsurilor de protecţie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.” – sursa: legislație.just.ro


Ce înseamnă practic ordinele comune?

Ordinele comune reprezintă instrumentele de colaborare între diferitele organisme de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru a gestiona eficient ameninţările generate de drone, rachete şi alte vehicule aeriene neautorizate.

Art. 5, Legea 73/2025 – „Controlul utilizării spaţiului aerian naţional este efectuat de Ministerul Apărării Naţionale.”

Conform articolului 6, Ministerul Apărării Naţionale cooperează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum şi cu celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare pentru a coordona măsurile în caz de utilizare neautorizată a spaţiului aerian.


Măsurile prevăzute în lege

  • Art. 21 – Dronele fără pilot care pătrund ilegal în spaţiul aerian pot fi distruse, neutralizate sau preluate sub control, în conformitate cu regulamentele internaţionale şi cu prioritatea protejării vieţii omului.
  • Art. 22 – Se pot aplica măsuri noncinetice (detectare, preluare de control, dezactivare) sau cinetice (imobilizare, distrugere) în funcţie de nivelul ameninţării.

Aceste măsuri pot fi puse în aplicare de structurile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate, precum şi de forţele aliate, în baza tratatelor și a înțelegerilor tehnice încheiate de România.


De ce nu se pot realiza achiziţiile necesare?

Legea impune, la articolul 34, obligaţia pentru entităţi publice şi private care deţin sau administrează obiective vulnerabile să implementeze măsuri de protecție împotriva dronelor. Echipamentele necesare trebuie să fie puse la dispoziţia structurilor de apărare prin administrare sau comodat.

Totuşi, standardele tehnice şi operaţionale specifice pentru aceste echipamente nu au fost încă adoptate prin hotărâre a CSAT – deşi această etapă a fost finalizată în septembrie 2025, documentele finale nu au fost publicate. În lipsa acestor specificaţii, achiziţiile nu pot fi demarate în mod legal.


Ce prevede Legea 73/2025?

Legea nr. 73/2025, adoptată în februarie 2025 în ciuda opoziţiei unor partide naţionaliste, a fost publicată în Monitorul Oficial în mai 2025. Principiile cheie sunt:

  • Proporționalitatea intervenţiei – se privilegierează soluţiile nonletale, iar distrugerea este ultima opţiune;
  • Integrarea în sistemul NATO – forţele aeriene şi antiaeriene ale aliaţilor pot interveni pe teritoriul României;
  • Termenul de 60 de zile – opt ministere şi servicii de informaţii trebuie să adopte ordine comune pentru a defini procedurile şi standardele tehnice.

Legea a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare (iunie 2025) și obligă instituţiile menţionate să publice în Monitorul Oficial detaliile de implementare.


Concluzie

Deși cadrul legislativ este în vigoare, lipsa aprobării ordinelor comune și a standardelor tehnice împiedică aplicarea efectivă a măsurilor anti‑dronă. Pentru ca România să poată reacționa rapid în fața amenințărilor aeriene, e crucial ca noul guvern să finalizeze și să semneze aceste acte normative în cel mai scurt timp.


Linkuri utile



Sursa articol

agentia20.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

agentia20.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. agentia20.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente