Scăderea prețului gazului natural nu a adus scăderi proporționale la energia electrică în UE în prima jumătate a anului 2026
Conform unei analize realizate de Energy Press (Grecia) și preluată de Agenția de presă Rador
În ciuda unei reduceri substanțiale a prețului gazelor naturale în primele șase luni ale anului 2026, costurile energiei electrice nu au urmărit aceeași traiectorie. Această diferență accentuează inegalitățile în redresarea energetică a Europei după criza din 2022, în special pe fondul retragerii treptate a mecanismelor de sprijin guvernamental și a tensiunilor geopolitice care amenință securitatea aprovizionării.
Evoluția prețurilor la nivel UE
Datele Eurostat publicate la 30 octombrie arată că prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării din Uniunea Europeană a fost de 0,28 €/kWh în prima jumătate a anului 2026 – o scădere modestă de 2,2 % față de a doua jumătate a anului 2025. În același interval, prețul gazului natural a înregistrat o reducere mult mai pronunțată, de 10,2 %, situându‑se la 0,11 €/kWh (cel mai scăzut nivel din 2022‑2026).
Pentru sectorul non‑casnic, prețul mediu al energiei electrice a scăzut cu 5,4 %, ajungând la aproximativ 0,18 €/kWh, în timp ce prețul mediu al gazului a scăzut la 0,0616 €/kWh.
Totuși, aceste medii ascund diferențe mari între statele membre. În continuare, detaliem variațiile în funcție de țară și de puterea de cumpărare a consumatorilor.
Facturi diferite pentru aceeași energie
În prima jumătate a anului 2026, evoluția prețurilor la electricitate a fost divergentă:
| Țară | Variatie față de 2025 | Preț mediu (€/kWh) |
|---|---|---|
| România | +51,9 % | — |
| Irlanda | +19,8 % | 0,39 |
| Finlanda | +18,4 % | — |
| Danemarca | –31,7 % | — |
| Luxemburg | –24,1 % | — |
| Ungaria (cel mai ieftin) | — | 0,11 |
| Malta & Bulgaria | — | 0,13 |
După ajustarea prețurilor în raport cu puterea de cumpărare, România, Polonia și Cehia se situează în fruntea listelor cu cea mai mare povară relativă pentru gospodării. Această analiză evidențiază că prețul nominal nu reflectă întotdeauna accesibilitatea reală a energiei.
Piața gazelor naturale
Pe segmentul gazelor, 12 state membre au înregistrat scăderi de preț, iar 7 au înregistrat creșteri. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Bulgaria, Grecia și Spania, în timp ce România, Croația și Slovacia au înregistrat cele mai mari creșteri.
| Țară | Preț nominal (€/kWh) | Poziție după ajustare (putere de cumpărare) |
|---|---|---|
| Suedia (cel mai scump) | 0,22 | 1 |
| Olanda | 0,16 | 2 |
| Franța & Portugalia | 0,13 | — |
| Ungaria (cel mai ieftin) | 0,03 | 1 |
| Croația | 0,05 | — |
| România & Slovacia | 0,06 | — |
Retragerea măsurilor de sprijin guvernamental
Scăderile de preț nu reflectă doar evoluția pieței wholesale. Multe guverne au eliminat plafonările și subvențiile introduse în timpul crizei:
- România a renunțat la plafonarea prețurilor pentru gospodării și companii în iunie 2025.
- Polonia a încheiat plafonarea pentru gospodării la sfârșitul aceluiași an.
Alte state au menținut forme punctuale de sprijin, precum Olanda (rambursare anuală a taxei pe energie) și Letonia și Portugalia (asistență pentru grupuri vulnerabile).
În 2026, taxele și alte impozite au reprezentat 28,4 % din costul energiei electrice și 32,1 % din costul gazului pentru gospodării, explicând de ce scăderea prețurilor wholesale nu s-a tradus în facturi semnificativ mai mici.
Rolul surselor regenerabile
Mixul energetic al fiecărei țări influențează reziliența la volatilitatea prețurilor combustibililor fosili. Conform estimărilor Agenției Europene de Mediu (EEA), volatilitatea prețurilor gazelor a adăugat 13 miliarde € la costurile wholesale ale energiei electrice în UE în primele 16 săptămâni ale anului 2026, în timp ce producția din surse regenerabile a generat economii de 29 miliarde €.
Sursele regenerabile au reprezentat 44 % din producția totală de electricitate în UE în aceeași perioadă, dar contribuția lor la reducerea dependenței de gaze a variat larg:
- Italia și Cehia: gazul a decis prețul wholesale în 66 % și respectiv 55 % din cazuri.
- Spania: doar 9 %.
Aceste date subliniază că un mix energetic orientat spre renovabile poate diminua impactul creșterilor de preț ale gazului, dar nu elimină complet dependența de combustibilii fosili în momentul în care aceștia influențează costul generării de electricitate.
O detensionare fragilă a piețelor energetice
Reducerile de preț din prima jumătate a anului 2026 nu au consolidat stabilitatea pe termen lung. Conform ACER, conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri suplimentare de 18‑33 miliarde € pentru importurile de gaze ale Europei. În plus, întreruperile livrărilor de GNL din Qatar prin Strâmtoarea Ormuz au intensificat concurența pe piața globală a gazului.
La 1 noiembrie 2026, nivelul de umplere al depozitelor de gaze din Europa era de 74,6 %, sub media pe ultimii nouă ani, lăsând continentul vulnerabil la un sezon rece cu rezerve limitate.
Concluzie
Scăderea prețului gazului natural nu garantează automat facturi mai mici la electricitate, iar prețurile medii mai mici nu asigură accesibilitate universală. Factori precum mixul energetic, politicile de sprijin, impozitarea și puterea de cumpărare determină costul final pentru consumatori.
Pentru o analiză detaliată a evoluției prețurilor și impactului politicilor naționale, consultați articolele conexe de pe Agentia20.ro.
Acest material a fost creat în urma prelucrării informațiilor furnizate de Rador și Energy Press, cu scop informativ pentru cititorii noștri.
