Istorie moldovenească: Strategiile de influență ale Rusiei în Republica Moldova se aseamănă celor utilizate în 1924.

Analiză INFO‑PRIM NEO – Rador: Continuarea metodelor de influență rusești în Republica Moldova, de la insurecţia din 1924 la actualul regim al lui Vladimir Putin

Vladimir Ilici, Lenin, URSS – Uniunea Sovietică

Analiza INFO‑PRIM NEO, prin Rador – Doctorul în istorie și conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Ion Valer Xenofontov, a evidențiat la dezbaterea „Insurecţia de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” organizată de Agenția de presă IPN că tehnicile de infiltrare, propagandă și destabilizare folosite de Rusia în prezent amintește strategiile bolșevice din Basarabia, în 1924.

Contextul istoric al insurecţiei de la Tatar Bunar

Potrivit specialistului, principalul factor extern al revoltei a fost dorinţa regimului bolșevic de a-și extinde influenţa în Europa, în special în Balcani, și de a submina noile state naţionale apărute după Primul Război Mondial. Basarabia era privită ca un punct strategic pentru răspândirea revoluţiei.

În ceea ce priveşte cauzele interne, Xenofontov a subliniat seceta, dificultăţile economice din sudul Basarabiei și slăbiciunile administraţiei româneşti ca factori declanșatori. După înfrângerea insurecţiei, autorităţile sovietice au inițiat o campanie internaţională de propagandă contra României, atrăgând atenţia unor intelectuali din Occident, printre care Albert Einstein.

Paralela dintre 1924 și politica rusă contemporană

Istoricul consideră că există o continuitate clară între politica externă a Imperiului Rus, a Uniunii Sovietice și a regimului actual al lui Vladimir Putin. „Încălcarea suveranităţii, infiltrarea agenţilor și crearea de structuri menite să submineze autorităţile altor state” reprezintă instrumente utilizate în mod constant, adaptate la noile tehnologii.

Evenimentele de la Tatar Bunar au condus la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSSM), în 1924, pe teritoriul Ucrainei sovietice, cu scopul de a susţine revendicarea basarabeană. Xenofontov a tras o legătură între aceste fapte și:

  • ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940;
  • revenirea administraţiei sovietice în 1944;
  • războiul de pe Nistru din 1992.

Toate aceste momente reflectă aceeaşi politică de influenţă regională.

Interpretarea politică a istoriei

Xenofontov a evidenţiat modul în care evenimentele istorice sunt reinterpretate în funcţie de agende politice. Un exemplu îl constituie discursul de la Tiraspol, unde, după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, accentul s‑a mutat de la evenimentele din 1924 la cele din 1919, în scopul de a legitima structurile separatiste din Transnistria.

„Este esenţial să analizăm documentele şi sursele primare pentru a înţelege realitatea trecutului şi a identifica mecanismele de propagandă utilizate astăzi”, a subliniat istoricul.

Despre eveniment

Dezbaterea publică „Insurecţia de la Tatar Bunar ca model de inspirație externă” reprezintă a 67‑a ediţie a seriei „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susţinut de Fundaţia germană „Hanns Seidel”.

Pentru o analiză detaliată a relaţiilor dintre Rusia și Republica Moldova, accesaţi analiza politică Rusia – Moldova pe site‑ul Agentia20.ro.

© Agentia20.ro – Toate drepturile rezervate.



Sursa articol

agentia20.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

agentia20.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. agentia20.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recente