Libertatea ideilor, un pilon al democrației, nu trebuie confundată cu nesiguranța totală sau cu ignorarea riscului de „contagiune” a obsesilor extremiste
Fluxul neîngrădit al gândirii este esenţial pentru sănătatea unei societăţi libere, însă acest principiu nu justifică subestimarea pericolelor generate de conceptele criminogene. Cultul originilor, misticismul morţii sacrificiale, glorificarea comunităţii ancestrale şi utopia purităţii naţionale – chiar şi a celei rasiale – reprezintă elemente caracteristice ale fascismului primordial. Pentru o perspectivă aprofundată, consultaţi eseul celebrului Umberto Eco despre acest subiect (vezi analiza noastră pe Agentia20.ro).
Această structură psiho‑emoțională, infrarațională, exploatează instinctele gregare și suprimă spiritul critic. Una dintre tacticile principale constă în diabolizarea „celuilalt”, excluzând din corpul naţional „intrusul”, „străinul invadator” sau „parazitar”. Astfel se conturează discursul extremist al unor personalităţi precum Guru, Simion sau Grzegorz Braun în Polonia. Xenofobia rămâne un element constant al fascismului: evreii, minoritatea romă, musulmanii și palestinienii sunt transformaţi în dușmani ai unei tradiţii sacralizate, iar exaltarea unei masculinităţi militarizate duce la misoginie militantă.
Incidentul recent din Cracovia a arătat un agresor în uniformă militară, dar fără identificare de stat. O „armată” de roboţi cu feţe umane, modernii „Spartani” ai secolului XXI, acționează sub presiunea unui biologism coercitiv ce reduce scopul existenţei umane la reproducerea rasei şi a naţiunii. Modelul familial tradiţional este reificat, iar „renaşterea” totalitară contemporană se bazează pe refuzul diversităţii, al toleranţei şi al pluralismului. În contrast, totalitarismul este monist și monopolist, în timp ce democraţia se defineşte prin diversitate și pluralism.
Descoperă și alte articole despre impactul ideologiilor extremiste și modul în care acestea ameninţă valorile democratice pe Agentia20.ro.
