Indiferent de formula politică adoptată de Parlament pentru noul Guvern, revenirea României pe podiumul competitivității economice și tranziţia către un model de creştere bazat pe inovaţie reprezintă prioritatea esenţială, potrivit directoarei executive a Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Corina Vasile, într‑o analiză publicată marţi.
„Pentru că oricâte pasiuni stârnesc disputele politice curente, ceea ce contează la sfârşitul zilei este dacă România rămâne competitivă sau nu. Dacă va fi, în viitorul previzibil, un loc mai prosper, unde antreprenorii să aibă încredere să investească și unde oamenii să vrea să trăiască și să muncească, sau nu. De ce sunt astfel de analize mai relevante decât simpla comparație de PIB sau PIB/capita sau creşterea de PIB în ultimul an? În primul rând pentru că înglobează încrederea (sau lipsa de) în instituţii – percepţia top executivilor este încorporată în cam o treime dintre metricile utilizate pentru analiză, pe lângă două treimi hard data. Și asta este un indicator predictiv pentru investiţiile private. În al doilea rând, la fel de important, este că evaluează performanţa relativă a ţărilor pe patru grupe de metrici, pentru că degeaba am face noi binişor (şi nu facem), dacă cei din jurul nostru sunt rachete (…) Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației”, a subliniat Vasile.
Conform datelor prezentate de ANIS, România a înregistrat o scădere în toate sub‑categoriile evaluate: poziţia 62 la performanţă economică (față de 56 în 2025), 61 la eficienţa guvernamentală (față de 44), 69 la eficienţa mediului de afaceri (față de 50) și 55 la infrastructură (față de 45).
Pe lângă aceste regresii, s-au înregistrat pierderi semnificative la infrastructura de bază (‑18 locuri), infrastructura tehnologică (‑20 locuri), infrastructura ştiinţifică (‑8 locuri) și educaţia (‑6 locuri). Cel mai alarmant element este retrogradarea cu 20 de poziţii a infrastructurii tehnologice într-un singur an.
În opinia directoarei executive a ANIS, cele patru recomandări sintetice propuse de organizație reflectă o viziune economică mult mai amplă decât cele trei programe de guvernare elaborate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veștea).
„Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creştere endogenă – adică unul bazat pe productivitate, inovație și capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creşterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investiţiilor publice în infrastructură (mai mult sau mai puţin din fonduri europene). Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare. Documentul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională și debirocratizare și atragerea investiţiilor private. Dar şi acolo lipseşte o teorie explicită despre cum România trece de la economie de costuri reduse la economie de valoare adăugată. Transformarea digitală apare la nivel operațional, nu ca un pas strategic, sau ca sursă de eficiență și creștere. Mai mult sau mai puțin racordată la ‘ce se cere’ de la Bruxelles (portofel electronic, cloud etc), digitalizarea e strecurată punctual pe domenii/ministere, cu unele îmbunătăţiri de guvernanță a digitalizării în programul Tomac. Punctual, ne-am digitalizat şi până acum, şi n‑am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene”, susţine Vasile.
În privinţa sectorului privat, Vasile subliniază rolul inovării și al transformării digitale ca piloni ai creşterii economice.
„Politici publice coerente şi concentrate pe stimularea inovaţiei, a investiţiilor de specializare inteligentă în absolut toate domeniile (exact ce zice şi IMD Lausanne). Am realizat un studiu despre impactul economic pentru România dacă industria de IT ar atinge dimensiunea (cifra de afaceri) a celei din Cehia (scenariul 1) sau Polonia (scenariul 2) prin creşterea accelerată a componentei inovative. De ce am luat IT‑ul ca industrie de referinţă? Pentru că are un efect multiplicator dovedit în ultima decadă – contribuie direct cu 6‑8 % la PIB și, în total (direct + indirect + indus), cu peste 14 %, cu circa 200 000 de specialişti angajaţi; impactul total este de aproximativ 900 000 de locuri de muncă (≈15 % din totalul forţei de muncă), fiind sectorul cu cea mai mare contribuţie la bugetul de stat și primul contributor la exportul net de servicii. Prin urmare, e deja un sector cu valoare adăugată brută mare şi cu productivitatea orară cea mai ridicată din economie. După toate criteriile, un sector deja performant”, explică sursa citată.
În concluzie, este necesar un pachet integrat de politici publice, axat pe o politică industrială şi de export orientată spre transformarea digitală şi inovație, susţinut de o predictibilitate fiscală sporită şi o colectare eficientă a veniturilor. Practic, un set de instrumente testate în statele care au avansat rapid în economia digitală – Estonia, Cehia, Polonia – constituie modelul de urmat, conform reprezentantei ANIS.
Citeste mai multe analize economice și strategii de dezvoltare pe Agentia20.ro.
