România solicită o creștere semnificativă a prezenței militare americane la Baza Mihail Kogălniceanu și în alte puncte strategice; parteneriatul industrial cu Ucraina pentru drone de 200 milioane € rămâne blocat
România a înaintat oficial Statelor Unite o cerere de amplificare substanțială și permanentă a forțelor americane la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, precum și în alte locații cheie din țară. Propunerea a fost transmisă direct strategului Elbridge Colby, destinatar al unui raport decisiv adresat Congresului și administrației americane, conform informaţiilor din Ministerul Apărării Naționale (MApN). În același timp, un proiect industrial de 200 milioane € cu Ucraina pentru producţia de drone este blocat de proceduri interne, iar autorităţile se confruntă cu necesitatea de a consolida perimetrul offshore Neptun Deep și de a proteja navele comerciale din Marea Neagră de agresiunea hibridă rusă. Ministerul accelerează, de asemenea, achiziţia de radare Thales, deschiderea unei fabrici Sig Sauer pentru armament de calibrul 6,8 mm și controalele interne asupra contractelor de armament ale DGA.
Negocierile cu Elbridge Colby și scenariul unei prezențe permanente a SUA
Unul dintre pilonii reconfigurării strategice este întărirea flancului estic printr-o cooperare sporită cu Washingtonul. Oficialii MApN consideră că vizita recentă a lui Elbridge Colby a fost un succes. Iniţial, existau rezerve privind nivelul de încredere al partenerului american, însă dialogul a consolidat relevanţa Bucureştiului, iar Colby a plecat convins de importanţa critică a regiunii Mării Negre.
Raportul rezultat din vizită va fi prezentat Congresului american, iar decizia finală va reveni administraţiei de la Washington. România a prezentat infrastructura centrelor naționale de instruire și a solicitat nu doar o creștere numerică a contingentului, ci și o dislocare capabilă de a desfășura operaţiuni combinate.
„Am făcut oferta, Colby redactează raportul, documentul ajunge în Congres, iar apoi ar urma decizia lui Trump. Colby a venit cu o opinie și a plecat cu alta; a înțeles ce se întâmplă la Marea Neagră”, a declarat una dintre sursele noastre.
Bucureștiul a elaborat mai multe scenarii, cu costuri similare cu modelul polonez. Varianta preferată de MApN presupune transformarea prezenţei americane într‑una permanentă la Baza Mihail Kogălniceanu, susţinută de facilităţi extinse în alte zone. La Kogălniceanu sunt deja planificate investiţii pentru cazare și suport atât pentru militari, cât şi pentru familiile acestora.
Proiectul de 200 milioane € pentru drone cu Ucraina, paralizat de blocaje birocratice
În paralel cu presiunea de la frontiera estică, colaborarea industrială cu Kievul pentru producţia de drone a rămas în impas. Deși noul ministru a avut discuţii directe cu premierul și ministrul apărării ucrainean, precum și cu reprezentanţi ai Romarm, proiectul de tip societate mixtă, estimat la 200 milioane €, nu a avansat.
Sursele din Minister indică faptul că blocajul a apărut în mandatul fostului şef, din cauza lipsei de capabilităţi ale Romtehnica pentru a susține un astfel de mecanism. Partea ucraineană aşteaptă încă decizia de la București, iar transferul integral al proiectului spre Ministerul Economiei este în discuţie. Direcţia Generală pentru Armamente (DGA) ar putea gestiona achiziţia, soluţie considerată procedurală adecvată pentru relansare.
Pe lângă acest parteneriat, MApN urmărește instruirea intensivă a operatorilor de drone și modernizarea echipamentelor individuale ale trupelor.
Compania americană Sig Sauer plănuiește inaugurarea în România a unei fabrici pentru armament, muniție și echipamente compatibile cu calibrul 6,8 mm – noul standard al aliaţilor – facilitând dotarea uniformă a tuturor structurilor din sistemul național de forță.
Vulnerabilităţi în Marea Neagră, limitări tehnice și miza Neptun Deep
Răspândirea atacurilor ruseşti asupra navelor comerciale și spectrul războiului hibrid rămân principalele surse de risc pentru securitatea națională. Un incident recent a evidenţiat limitările tehnice interne: deşi o navă vizată a fost alertată cu o oră înainte, prin sisteme de supraveghere furnizate de partenerii americani, forţele române nu au putut neutraliza ameninţarea din cauza condiţiilor meteorologice severe.
Sistemul antidronă MEROPS a arătat lacune în interceptare. „Cu sistemul MEROPS nu am reușit să doborâm dronele. Am primit sprijinul aliaților, SUA”, a declarat o sursă din armată.
În pofida acestor constrângeri, piloţii români au obţinut rezultate apreciate la nivel NATO, neutralizând şase drone (cinci în spaţiul aerian național și una în afara frontierelor). Totuşi, aviaţia militară se confruntă cu probleme de livrare a pachetelor software, motiv pentru care s-au deschis discuții cu Pentagonul și cu Honeywell pentru corectarea livrărilor, noi avioane şi simulatoare adaptate tranziţiei la F‑35.
Perimetrul energetic Neptun Deep, a cărui exploatare începe în 2027, nu dispune încă de posturi permanente de observare militară. Securitatea este coordonată cu reprezentanţii OMV și asigurată de intervenţia aviaţiei de vânătoare – caz demonstrat recent când un F‑16 a deschis focul asupra unei drone care se apropia de perimetru.
Pentru reducerea riscurilor în zone sensibile precum Galaţi şi Portul Constanţa, MApN va negocia săptămâna viitoare cu producătorul Thales accelerarea livrărilor de radar contractate.
Verificări ale corpului de control și perspective financiare
La nivel legislativ și administrativ, eforturile se concentrează pe consolidarea capacităţii defensive a statului. Sunt în curs de avizare, în fază interministerială, pachete de lege privind extinderea infrastructurii critice, pregătirea populaţiei pentru situații de război și statutul rezerviștilor voluntari. Proiectul de transmisii militare prin satelit, anterior suspendat din motive bugetare, urmează să primească finanţare în următorul exercițiu.
Corpul de Control verifică cererile de achiziție ale DGA pentru a asigura conformitatea echipamentelor cu cerinţele operaţionale, în contextul analizei comparative a ofertelor din programul SAFE la nivelul cancelariei. Un raport amplu a fost întocmit și la CSA Steaua, care a solicitat fonduri suplimentare.
Bugetul alocat apărării vizează 2,54 % din PIB (cu o execuție estimată la 2,44 % în 2027), iar priorităţile majore rămân securizarea bazinului Mării Negre și dezvoltarea capabilităţilor antidronă integrate.
Pentru detalii suplimentare privind politica de apărare și proiectele strategice, accesaţi secţiunea de securitate a site‑ului agentia20.ro.
Acest articol a fost redactat pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Apărării Naționale și alte surse oficiale.
